Archive for the ‘Uncategorized’ Category

Vinul cult ne pace mult!

Wednesday, January 23rd, 2013

Segala 1Segala 2Michel Raynaud crede despre sine că e un vigneron culte, şi şi-a făcut o emblemă din asta. Prntre creaţiile lui mi săa părut interesant un vin numit “Cusut de mînă” (cousu main). Dar nu despre acest vin vă vorbesc în seara asta, ci despre unul care nici nu figurează pe saitul vinificatorului cult, Domaine Ségala le Haut, Corbieres, 2010. Ţin minte că am degustat un 2008 foarte bun, de acelaşi autor. dar atunci nu aveam blog! Iarăşi mi s-a părut interesant faptul că acest făcător de vinuri ţine cont de fazele lunii pentru recoltă şi pentru munca în vie! Nu ştiu ce e geocultura, dar domnul Michel Raynaud o practică. Înainte de a trece la descriere, vreau să vă spun că semnătura de pe etichetă este un semn de seriozitate. Nu am găsit nici un vin semnat şi rasolit! Vinul de astăzi este o combinaţie de Vieux Carignan, Grenache şi Syrah, parţial maturat în baricuri de stejar franţuzesc. Are o culoare roşu- grena, un nas tipic pentru Corbieres, fructe roşii, frunziş ud, de pădure. Gustul e amplu, cu tanini uşori, cu o umbră de marmeladă (mă scuzaţi, asta mi-a venit în minte cînd am gustat). Un post-gust lung şi amabil. E un vin care costă în jur de patru euro şi are 14 grade. Autorul îl recomandă alături de mîncare gătită, puternică. Eu nu am avut ladispoziţ’ie aşa ceva, aşa că am alăturat cîteva felii de salam de Nădlac! O minune de asociere!

Vinul Ursului, să mormăi de plăcere!

Sunday, January 6th, 2013

poză 1-2poză 2schimbataAm cumpărat vinul ăsta la un Tîrg, în Marsilia, chiar de la producător, domnul Marius Pradal. Erau cîteva zeci de producători, dar nu ştiu ce m-a făcut să mă opresc la el. Şi, după discuţie, nu am putut să nu cumpăr măcar o sticlă, aşa că am cumpărat două (total, 18 euro). Una am făcut-o cadou, a doua mi-am făcut-o cadou, aşa că am deschis-o acum. Domnul Pradal a transmis ceva vinului său, Cuvée de l’Ours, o anume jovialitate pe care am observat-o la acest făcător de vin din tată în fiu. Sigur, contează şi vîrsta, nici domnul Pradal nu era tocmai tînăr, era mai spre a doua maturitate. Vreau să vă spun că este unul dintre cele mai bune vinuri pe care le-am desfăcut în ultimul timp.O culoare purpurie frumoasă îţi încîntă ochiul. Un echilibru perfect, un atac gustativ catifelat, o asprime care imediat face posibilă o dulceaţă (gustul e şi de dulceaţă de cireşe), o străuinţă în gură de cea mai bună calitate. Nu e nimic foarte complicat, dar simplitatea e limpede şi dă putere acestui vin de 15 grade. Cînd îm cumpărat vinul, domnul Pradal mi-a spus că, dacă nu-mi place, să vin cu vinul şi-mi dă banii înapoi. Dar nu mi-a spus că, dacă-mi pace, mi-ar da o sticlă în dar. Ştia el ce ştia!

O urare pentru toți

Monday, December 31st, 2012

felicitare vinVă urez să vi se îndeplinească toate dorințele rezonabile, să aveți sănătate, fericire, bani si un an plin de sticle goale!

De Crăciun mi-am luat rația de Saint-Estèphe

Tuesday, December 25th, 2012

Saint Estephe -Saint Estephe contraetichetăMai discret parcă decît Saint Emilionul în lumea largă, vinul de SaintEstèphe (zona Haut Medoc) nu e deloc mai jos printre marile vinuri de Bordeaux. Vorbesc de vinurile accesibile, și ca preț, și ca răspîndire. Am ales pentru masa de Crăciun un Chateau Andron Blanchet, din 2008, un vin care nu este îmbuteliat drept Cru Burgeois, deci e mai spre entry-level-ul producătorului- recoltant. S-a dovedit o alegere bună, vinul s-a comportat impecabil alături de sarmale, deși era destinat altor mîncăruri (carne, ciuperci sau brînzeturi). Un nas tipic pentru Bordeaux, o culoare la fel. Gustul mi s-apărut ușor fructat, la prima gură, după care și-a arătat complexitatea. Patru ani de maturitate, aptru ani de acasă, ca să zic așa, se văd bine în pahar. Gustul de vișină răscoaptă domină celelalte gusturi (în care, vag, plutește și o urmă de ciocolată amară). Postgustul e lung și plăcut, se simt taninii, dar exact cît trebuie. Pentru 12 euro cît a făcut o sticlă, mi s-a părut că a meritat fiecare cent.

La Mulţi Ani de Referinţă!

Monday, December 24th, 2012

felicitare vin

O poveste cu patru şampanii şi o singură morală

Wednesday, December 19th, 2012

şampanieAm văzut, la televiziunea franceză, ieri seară, o anchetă despre pregătirile de Sărbători. Un punct a parte a emisiunii s-a referit la alegerea şampaniei. Reporterii au vizitat podgoria unui mic producător care vinde totul unor clienţi constanţi şi unor comercianţi mereu aceiaşi. Au vorbit despre calităţile şampaniei, despre tradiţie etc.Preţul, în jur de 30 de euro, la cramă. Apoi au cumpărat o şampanie low-cost dintr-un magazin de discount, o sticlă ajungea sub 1o euro. Au vizitat producătorul acestei şampanii şi au aflat că poate să o vîndă la un preţ atît de mic pentru că nu pune etichete scumpe, dopuri scumpe şi chiar sticla e ceva mai iefitnă. Dar calitatea şampaniei, spunea producătorul, e aceeaşi. A treia sticlă a fost luată de la nişte tipi care locuiau lîngă zona Champagne, dar nu aveau dreptul să folosească denumirea. Aşa că o prezentau ca pe o şampanie, dar fără cuvîntul respectiv. Preţul, cam 15 euro, dacă luai o sticlă, zece euro la mai multe .Ultima marcă a fost una foarte în vogă, cu o sticlă aurită pe toată suprafaţa, cu un as de pică încrustat, mă rog, ceva de fiţe, o şampanie băută de Beyonce (care a vizitat podgoria). Costul, între 300 şi 500 de euro. Reportaj cu japonezi în vizită la Chateau etc. La finalul reportajului-anchetă, realizatrii s-au întîlnit cu un mare sommelier, cel mai bun din lume, la şampanii, acum doi-trei ani. Nu am reţinut numele, dar părea foarte avizat. Omul nostru a făcut o degustare în orb. Clasamentul? pe primul loc, şampania independentului, cu 16 puncte din 20, apoi şampania celor de lîngă Champagne, cu 15 puncte, şampania low-cost, cu 14 puncte, iar şampania de fiţe, 10 puncte! După ce s-au lămurit, desigur, somelierul a vrut să mai dreagă busuiocul: poate şampania de fiţe a avut un defect etc.

Morala e simplă: nu tot ce e de fiţe e super, şi nu tot ce e ieftin e musai prost. La vinuri şi la şampanii, cel puţin!

Domeniul Vechiul Lighean

Tuesday, December 18th, 2012

IVieux Lavoir fataMG_3568Nu voi traduce numele domeniilor sau castelelor despre care voi scrie, dar ăsta e chiar simpatic, Domaine Le Vieux Lavoir  ar putea fi tradus în româneasca ardelenească veche Domeniul Vechiul Lăvor. În fine, e un vin din 2008, un Côtes du Rhône AOP, produs de Roudil Jouffret, producător şi recoltant (şi Vigneron independant) în Tavel, zona cu cel mai bun rose din Franta. Un vin puternic,roşu, de 14 grade, un cupaj de Grenache, Syrah, Ginsault, Carignan şi Counoise. Ăsta, ultimul soi de strugure nu l-am mai întîlnit pînă acum, aşa că am dat o căutare. Şi am aflat asta. Producătorul spune că vinul merge cu carne roşie, vînat sau platou de brînzeturi. Eu am pus alături un chorizo artizanal spaniol, picant. A mers de minune!

Un nas interesant, o domiantă de fructe roşii, apoi piele, tabac. Gustul e robust, de fructe de pădure şi de lemn dulce. Preţul unei sticle nu mi-l mai amintesc, dar în orice caz, nu cred că a depăşit 5 euro la supermarket. Deşi nu e scump, e un vin cu care chiar nu te faci de rîs, cu o bună personalitate, dar, în acelaşi timp, tipic, totuşi, pentru zonă.

De ce l-am cumpărat: labelul Vigneron independant mi-a dat încredere, apoi tăria şi, nu în ultimul rînd, eticheta şi numele m-au atras. Trebuie că există şi o poveste cu Ligheanul Vechi!

Cîte bloguri de vin sînt în Franța

Tuesday, December 18th, 2012

O statistică făcută aici susține că în Franța există 436 de bloguri de vin.

blog vin

sursă foto